Cum faci compost și de ce este important pentru protejarea mediului

Plante viguroase și recolte bogate sunt rezultate bune pe care le vei obține întotdeauna când investești timp și bani în pământul grădinii tale și acesta va fi bine fertilizat. Poți fertiliza grădina sau plantele de apartament cu resturi alimentare.

Când ai la îndemână și folosești resturi de prin curte sau de prin bucătărie vei obține un compost și rezultatul folosirii acestui fertilizator va fi de două ori mai bun. Sigur, poți oricând cumpăra compost deja făcut, organic, de la magazinele specializate, pentru că este destul de ieftin. Pe de altă parte, este suficient de ușor să-ţi faci singur compost cu materialele pe care le ai la îndemână și cu un echipamentul potrivit.

Ce este compostul?

Un îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale poartă denumirea de compost. Deșeurile provenite din activitățile casnice și cele de grădinărit pot fi reciclate în compost, o metodă ușor de aplicat și necostisitoare, oferind toate resursele de care ai nevoie ca să fertilizezi solul cu materii organice.

Printre materialele pe care le poți folosi la compost se numără cele bogate în azot, precum plante și flori, coji de ouă, resturi de legume și fructe, pâine, zaț de cafea și resturi de ceai. Materialele bogate în carbon sunt ramuri, fâșii de lemn, hârtie, carton, coji de nuci sau alune, orez, frunze uscate și păr.

Nu pune niciodată în compost plastic, alimente prăjite sau care au avut contact cu uleiul, sticlă, metal și deșeuri cosmetice sau farmaceutice, pentru că acestea poluează mediul.

Elemente esențiale pentru un compost perfect

Spre deosebire de plivit sau dubla săpare, operațiuni ce necesită timp și efort fizic, cum să faci compost este o operațiune banală, grămada de compost, aproape că se întreține singură, dacă este făcută corect și vei obține cu siguranță rezultatul scontat.

• Se alege un container

Vom avea de a face cu material organic în descompunere, deci nu ne trebuie nimic sofisticat. Singura cerință pentru acest container este să țină la un loc toate ingredientele astfel încât bacteriile benefice care descompun materia să poată lucra eficient. Incintele pentru compost sunt statice și rotative. Ambele tipuri necesită ca întreg conținutul lor să fie întors periodic pentru a-l oxigena și pentru a amesteca materialele în curs de descompunere. Containerele staționare pot fi cuști din sârmă bine ventilate sau lăzi din lemn. Un container bine conceput va reține căldura și umezeala, va permite obținerea de rezultate rapide.

Containerele rotative sunt containere ușor de întors și care grăbesc procesul de descompunere, secretul lor fiind infuzii dese de oxigen și retenție de căldură. Alegerea unui container se va face în funcție de ce cantitate de material existentă, iarbă, frunze, buruieni și tulpini din anul anterior, ce spațiu ai disponibil în grădină și cât de repede ai nevoie de produsul final. Indiferent de container, că este container static sau rotativ, este de preferat să fie așezat la soare ca să beneficieze de cea mai mare cantitate de căldură posibilă. Stând în umbră, descompunerea se va întâmpla la o viteză extrem de redusă, mai ales în timpul când e vremea rece.

• Alege corect mixul de ingrediente

O rețetă bună de cum faci compost are nevoie de o combinație de resturi din plante brune și verzi, plus ceva umezeală. Ingredientele ideale pentru materia brună sunt resturi de ziar, lemne, frunze uscate, iar resturile din bucătărie și iarba tăiată sunt ideale pentru materia verde. Nu lua în calcul carnea, peștele și lactatele pentru containere de compost instalate în afara casei, pentru că tind să atragă șoareci, ratoni și chiar câini. Dacă vei folosi un container de compost simplu, varianta cea mai bună este să începi să-l umpli cu material mai consistent, precum ramuri mici și tulpini lemnoase, pentru o bună aerisire. De câte ori adaugi materie verde, adaugă și ceva material brun pentru a păstra umezeala şi pentru a crea goluri de aer. O idee bună este să ajuți procesul de descompunere, 100% natural, să înceapă imediat, folosind câteva lopeți de pământ de grădină bogat în materie organică.

• Nu uita de lucrurile simple

Îngrijirea grămezii de compost este foarte simplă, dar cu puțină atenție se poate obține o diferență enormă la final. Adaugă materie periodic, ca să dai bacteriilor hrană proaspătă și să izolezi spațiul astfel încât să păstreze căldură. Întoarce grămada cu o furcă o dată la 1-2 săptămâni ca să te asiguri că materialele s-au amestecat suficient de bine și își fac treaba. După ce ai terminat de întors, verifică dacă amestecul este ușor umed. Prea puțină umezeală va încetini procesul de descompunere. După câteva luni, produsul final ar trebui să fie închis la culoare, sfărâmicios și să miroasă a pământ proaspăt.

Greșeli frecvente

Este greu să strici compostul, dar mai bine să iei în calcul câteva sfaturi pentru a nu avea bătăi de cap:

• Nu te zgârci cu componentele la început. Descompunerea are nevoie de un minim de materie pentru a își face treaba. Dacă ai o cantitate mică de material vei găsi containere pe măsură.
• Păstrează umiditatea și verifică periodic pentru a nu se opri procesul de descompunere.
• Nu fi dependent de un singur material. Combinația de texturi diferite și nutrienți creați din descompunerea mai multor plante va da noului compost un conținut extrem de hrănitor și va ajuta plantele să își dezvolte rezistența împotriva bolilor și a dăunătorilor.
• Nu este nicio rețetă exactă și nici vreo inginerie. Încearcă, chiar dacă nu ai mai făcut compost până acum, vei învăța rapid ce funcționează și ce nu.

Compostul important pentru protejarea mediului înconjurător

Multe din efectele benefice ale compostului sunt legate de fertilizarea solului cu materii organice dar și de protejarea mediului.

• Îmbunătățirea creșterii plantelor și a rădăcinilor. Acolo unde compostul ia parte la formarea mediului de cultură plantele cresc mai puternic și au o producție mai ridicată. Compostul aduce pe lângă materie organică și elemente nutritive, și microelementele esențiale necesare creșterii plantelor.
• Reduce viteza de cedare a elementelor nutritive. Compostul leagă elementele nutritive, asigurând cedarea și utilizarea lor pentru o perioadă mai lungă de timp. Fixarea elementelor nutritive reduce spălarea lor către apa freatică și de suprafață în timpul ploilor.
• Îmbunătățește porozitatea solului. Activitatea microbiologică este esențială pentru solurile fertile, microorganismele descompun materia organică și pun la dispoziția plantelor elementele nutritive necesare dar acest lucru se petrece mai bine în solurile poroase, aerate. Aportul ridicat de materie organică conduce la creșterea porozității solului.
• Îmbunătățește capacitatea de înmagazinare pentru apă, atât prin creșterea porozității solului cât și prin capacitatea compostului de a absorbi apa.
• Îmbunătățește rezistența solului la eroziunea prin apă și vânt, prin ameliorarea caracteristicilor fizice ale solului și creșterea mai rapidă a plantelor datorită accesibilității apei și elementelor nutritive. Acoperirea mai rapidă a terenului reduce eroziunea solului prin apă și vânt, asfel compostul contribuie din plin la protejarea mediului.
• Reduce bolile plantelor. S-a demonstrat că aplicarea compostului inhibă incidența bolilor.