Tradiții de Paște: Obiceiuri românești și din întreaga lume

Învierea Domnului este considerată cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin, fiind una dintre cele mai frumoase sărbători ale umanității. În cele trei zile pline de tradiții și obiceiuri de Paște, familia se unește și este împreună, un bun prilej de liniște, bucurie și planuri de viitor. Asta pentru că Paştele este considerat „sărbătoarea sărbătorilor”, cea care aduce omenirii prin miracolul Învierii Domnului speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice.

Învierea lui Iisus Hristos a însemnat că păcatele noastre au fost iertate și putem să începem un nou ciclu al vieții. Fiind o zi atât de specială, de-a lungul sutelor de ani s-au strâns tot atâtea tradiții de Paște, multe dintre ele fiind respectate cu sfințenie chiar și în zilele noastre.

Ouăle roșii

În trecut, oul era un simbol păgân ce marca celebrarea Noului An, la echinocțiul de primăvară. În creștinism, oul vopsit sau încondeiat își transferă semnificațiile în domeniul religios, fiind în continuare un simbol al Învierii și rodirii. Ouăle roșii amintesc sacrificiul făcut de Iisus Hristos pentru omenire.

Legenda spune că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picură din rănile lui Iisus. Deși mult timp nu s-a acceptat altă culoare în afară de cea roșie, acum, cu ajutorul copiilor ouălele au toate culorile.

Tradiții și obiceiuri de Paște în Romania

Lumânarea de la Înviere, conform acestor tradiții de Paște se păstrează în casă şi se aprinde în caz de boală, calamităţi naturale sau alte supărări mari.
În Duminica Învierii, există obiceiul ca oamenii să se îmbrace cu haine noi, semnificație a primenirii trupului și sufletului. Pentru unii însă, înnoirea o reprezintă venirea primăverii. Înainte de a va îmbrăca, în dimineață zilei Învierii, puneți într-un ibric apă rece proaspătă, un ou roșu și un ban de argint și stați desculți pe lama unui cuțit. Spălați-vă cu această apă pe față. Astfel, potrivit tradiției populare, veți fi roșu în obraji că oul, tari ca argintul, veți avea belșug și veți invinge boala.
În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
De asemenea, conform tradiției, în prima zi de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
Mielul este simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat ca să salveze omenirea.
Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.

Obiceiuri de Paște în Bucovina

În Bucovina și Banat, oamenii se sărută între ei, imediat după Înviere. Pe Valea Jiului, când preotul cântă „Și unii pe alții se îmbrățișează”, cei prezenți se strâng în brațe și-și dau unul altuia mână.
În zona Bucovinei, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotnița și spălă limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apa se spăla pe față în zorii zilei de Paști ca să fie frumoase tot anul și așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, așa să alerge și feciorii după ele.
În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casă și în curte, ca să fie luminată gospodăria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume prin Învierea Sa.

Obiceiuri de Paște în Moldova

În Moldova, în noaptea de Înviere pe lânga slujba în care se cântă „Hristos a Înviat”, credincioșii marcheaza momentul cu împușcături sau pocnitori, pentru a alunga spiritele rele.
Potrivit tradiției, feciorii care au sentimente pentru fetele nemăritate trebuie să meargă la casele lor și să le ofere un ou roșu.
În Câmpulung Moldovenesc, oamenii se strâng dimineața în curtea Bisericii și așteaptă venirea preotului pentru a sfinți bucatele din cosul pascal. Coșul este acoperit cu un prosop specific zonei, iar în el sunt asezate pe o farfurie semințe de mac, sare, zahăr, faină, ceapă și usturoi.
Semințele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea trebuie păstrată peste an pentru a aduce belsug, făina pentru ca rodul grâului să fie bogat, zahărul este folosit la vitele bolnave, iar ceapa și usturoiul au rol de protectie împotriva insectelor. Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, brânza, bani, flori, sfeclă roșie cu hrean și bineînteles ouăle rosii.

Obiceiuri de Paște în Maramureș și Transilvania

Dimineață primei zile de Paște începe cu sosirea copiilor ce vestesc Învierea Domnului. Gazda le oferă câte un ou roșu, tradiție asemănătoare colindatului de Crăciun. De asemenea, se spune că pentru a alungă discordia, prima persoană care calcă în casă în dimineață de Paște să fie un bărbat.
În Transilvania printre obiceiuri de Paște este cel al stropitului, preluat de la vecinii unguri, presupune că băieții îmbrăcați în haine tradiționale să meargă în familiile în care există cel puțin o fată, pe care o udă cu parfum, pentru a nu se veșteji. În schimbul acestui serviciu, fețele le oferă feciorilor ceva de băut. Evident, fetele stropite de Paște vor avea noroc tot anul, în timp ce băietii care uită de datină vor fi urmăriți negreșit de ghinion.

Obiceiuri de Paște în Dobrogea

După slujba de Înviere de la miezul nopții are loc prima masă de Paște în familie. Totodată gospodinele cântă în timp ce așază pe masă bunătățile pregătite.
În a doua zi de Paște, finii merg în vizită la nași, cu vin și cozonac pentru a sărbători împreună.
În Noaptea de Înviere, la oră 12 se stinge lumina în Biserică, iar credincioșii vin și iau lumina de la preot pe care o duc acasă. Tot în această noapte, la sfârșitul slujbei se oferă pască înmuiată în vin.
În prima zi de Paște, imediat cum se trezesc, credincioși se spăla pe mâini și pe față, își fac semnul crucii de trei ori și iau o bucată din pasca înmuiată în vin, numit Paște, apoi, ciocnesc ouă roșii.
Paparuda este un obicei Dobrogean și se desfășoară în a treia zi de Paști. Acesta constă în stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei bătrâne împodobite cu flori sau cu ramuri verzi. Alaiul este format din tineri mascați. Femeile se înfășoară în ghirlande de boz, brusture sau fag și umblă prin sat de la casă la casă și prin cântecul și jocul lor invocă ploaia.
Un alt obicei este Caloianul și are loc în a treia zi de Paște. În această zi se face o păpușă de lut, se îngroapă în câmp. După o perioadă de timp, păpușa se dezgroapă și se rupe în bucăți după care se împrăștie pe câmp. Acest ritual este făcut pentru belșug, fertilitate și regenerarea vegetației.

Obiceiuri de Paște peste hotare

Și în Bulgaria, ca și în România, ciocnitul ouălor se transforme într-o competiţie între meseni, cel mai rezistent ou fiind numit „borak”, „luptător”. Cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru a fertiliza pământul, se păstrează pentru vrăji sau descântece, sau se pun în hrana animalelor.
În Rusia oamenii sparg ouăle folosind cuie, pentru a-și aminti de patimile lui Hristos.
În majoritatea statelor din Africa, în timpul Sărbătorilor de Paște, bisericile sunt decorate cu fluturi, flori, copaci și banane. Imnurile creștine sunt însoțite de bătăi de tobe și sunete înalte, realizate de femei. După masa de Paște, au loc dansuri tradiționale în afara bisericii.
Filipine are puternice tradiții de Paște, în care se respectă atât aspectul spiritual al Postului Mare, cât și al Duminicii Paștelui. Cu această ocazie, are loc Festivalul Moriones în Marinduque, care îi evocă pe soldații romani cruzi, participanți la crucificarea lui Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflata in regiunea San Pedro, este o sărbătoare specifică, care presupune participarea sătenilor la un act de auto-flagelare, în care unii sunt răstigniți “literalmente” pe cruce.
Și India sărbătorește Pastele, chiar dacă populația creștină este puțină. Vinerea Mare este sărbătoare obligatorie publică, iar oamenii fac schimb de ouă în zilele de Paște.