Cum reparăm eficient crăpăturile și fisurile din pereți
2 decembrie, 2021Fisurarea pereților este o problemă care poate să apară în cursul renovărilor, dar și ulterior. Cel mai des, apar crăpături în pereți sau fisuri orizontale în pereți la scurt timp după finisarea unui perete sau a tavanului, dar se pot profila și după un timp oarecare. Ceea ce trebuie știut este că aceste probleme, extrem de inestetice, au o multitudine de cauze. Din fericire, cele mai multe dintre aceste crăpături din pereți se pot repara local.
Cauzele fisurilor și crăpăturilor din pereți
Înainte de a stabili cu ce se repară crăpăturile din pereți și a trece la repararea acestor crăpături pereți este extrem de important să stabilim care este cauza ce a dus la apariția fisurilor și să se urmărească modul în care acestea evoluează. Reparația unei fisuri fără identificarea cauzei poate agrava problema de structură a casei, iar fisura va reapărea.
- Unele motive pentru care apar fisurile pe pereți reprezintă efectul proceselor de contracție, prin uscarea materialelor sau ca urmare a unor erori legate de concentrațiile utilizate.
- O altă cauză posibilă, care duce la apariția crăpăturilor inestetice pe pereți, este vechimea construcției, deoarece materialele folosite și-au depășit durata de viață.
- Materialele utilizate pentru construcția casei, precum lemnul, cărămida, betonul celular autoclavizat, combinații ale acestora, precum și grosimea și tipul elementelor de armătură au o evoluție în timp și o anume sensibilitate la variațiile de temperatură, de la un anotimp la altul. Materialele pe bază de ciment sunt mai expuse la apariția crăpăturilor comparativ cu alte tipuri de materiale, iar crăpături pereți apar, de regulă, sub straturile de zugrăveală, la nivelul gletului. Lemnul are un nivel ridicat de umiditate, iar uscarea acestuia poate duce la apariția fisurilor, după cum utilizarea unor elemente de armătură prea groase poate să fie una dintre cauzele apariției fisurilor pe pereții interiori.
- Aceste crăpături pereți apar preponderent la construcțiile noi, ca urmare a ceea ce se numește „așezarea casei”, în fapt, o tasare de stabilizare a casei. Acesta este unul dintre motivele pentru care, la construcțiile noi, se recomandă repararea fisurilor, dacă acestea apar, după cel puțin un an de la finalizarea lucrărilor de construcție.
- Casele de vacanță și cele care stau goale pe durate mari de timp sunt mai predispuse la apariția fisurilor atât pe pereți, cât și pe tavan, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că există fluctuații mari de temperatură și umiditate.
- Zona ferestrelor și a ușilor este mai expusă la crăpături pereți, dar acestea nu indică probleme de structură, fiind cauzate doar de modul în care sunt construiți pereții. Aceste fisuri sunt superficiale.
- Fisurile verticale sunt, de cele mai multe ori, în zonele de îmbinare și intră tot în categoria celor superficiale. Sunt posibile la colțuri sau acolo unde se întâlnesc plăcile de gips-carton. În acest caz, fisurile sunt cauzate de erorile de finisaj a pereților interiori. Unele fisuri verticale pot indica o greutate prea mare pe respectivul perete, iar unele fisuri orizontale în pereți apar în urma contractării tencuielii sau pot indica probleme ale fundației.
- Vibrațiile sunt o altă cauză care poate duce la fisuri ale pereților. De regulă, acest lucru apare la casele care sunt în apropierea drumurilor intens circulate sau dacă au loc lucrări de construcție ample, care implică utilaje grele, compactare mecanică și vibrații. Dacă apar fisuri în pereții casei după o astfel de situație, de obicei, există o afectare a structurii de rezistență, iar reparațiile ar trebui suportate de cei din a căror vină s-au produs.
- Fisurile lungi, mari și în zig-zag, cele care apar în diagonală sau crăpăturile în trepte, care urmează linia de mortar din pereții de cărămidă ori cele curbe, neregulate, trebuie să alarmeze, pentru că indică o problemă de structură, fie prin tasarea neuniformă a fundației, fie ca urmare a unor probleme la structura de rezistență sau a unor erori de construcție. Acest gen de fisuri nu sunt superficiale, ci merg în profunzimea peretelui, uneori comunică și către exterior, fiind vizibile pe ambele părți ale acestuia. Ca principiu, o fisură cu lățimea mai mare de cinci milimetri, indiferent dacă este verticală, diagonală sau orizontală, pe perete sau tavan, reprezintă un motiv de îngrijorare și trebuie stabilită cauza care a dus la apariția ei.
Ce-ți trebuie ca să repari crăpăturile din pereți
Cu ce se repară crăpăturile din pereți este o întrebare decent pusă. Dacă suntem în fața unor crăpături pereți sau fisuri orizontale în pereți superficiale și care nu implică probleme de structură sau infiltrații de apă, reparațiile nu sunt complicate și se pot face cu atenție.
Îmbracă-te comod, cu haine care pot fi sacrificate. Este important să ai o scară stabilă, pe care să te poți urca ușor, ca să lucrezi în zonele înalte sau la tavan. Protejează-ți ochii, eventual mâinile, cu mănuși care să-ți permită să lucrezi eficient și o mască pentru praf atunci când cureți pereții. Ca unelte ai nevoie de un șpaclu pentru curățat tencuiala, un cancioc, șmirghel cu granulație de 120, pentru finisarea lucrării, gletieră, trafalet și pensulă.
Cum se repară fisurile pereților, alții decât cei din gips-carton
Pașii de urmat sunt obligatorii. Niciuna dintre etape nu poate fi sărită.
- Curățarea. Indiferent de locul unde a apărut fisura, trebuie să îndepărtezi cu șpaclul toate materialele de-a lungul acesteia, până la tencuială, pe o lățime de câțiva centimetri, pe o parte și de alta, cât de adânc este nevoie pentru a evita reapariția crăpături pereți.
- Chituirea. Locul trebuie foarte bine curățat de praf. Se va folosii un chit acrilic, numit și chit de cuțit. Se poate folosi și ipsosul.
- Pregătirea pentru aplicarea gletului. După ce chitul sau pasta de ipsos s-a uscat, se trece la aplicarea unei benzi speciale, autoadezive, pe toată suprafața fisurii. Banda are rolul de a arma locul și de a crea aderența pentru glet.
- Aplicarea gletului. Gletul se aplică în strat uniform și se usucă relativ repede, astfel că trebuie preparat în cantități mici. După aplicare, trebuie lăsat să se usuce, ceea ce poate dura 24 de ore. După uscarea completă, gletul trebuie netezit cu un șmirghel abraziv.
- Amorsa. Se aplică după ce gletul a fost bine finisat și uscat și are rolul de a asigura aderența vopselei, uniformizând capacitatea de absorbție a peretelui.
- Vopseaua. Pentru că este vorba despre o operație de reparație, vopseaua finală trebuie să fie identică celei folosite inițial pe respectivul perete. Vopseaua se aplică într-un strat subțire, ocolindu-se zona care nu a fost reparată. După uscare, se alpică un al doilea strat pentru un aspect uniform.
Cum se repară pereții din gips-carton
În cazul pereților de gips-carton, apar fisuri orizontale în pereți mai ales la îmbinarea plăcilor. Se îndepărtează atent totul până la structura de gips-carton.
- Amorsarea este o etapă esențială. În lipsa amorsei, ipsosul se va contracta și fisurile la îmbinare pot să reapară.
- Chituirea. Se folosesc materiale speciale pentru gips-carton, un ipsos cu o compoziție diferită. După uscare, suprafața astfel reparată poate fi corectată prin șlefuire.
- A doua amorsă. La final, se aplică un preparat de amorsare, apoi vopseaua finală.