Design biofilic – Un trend de urmat pentru design interior in 2022

Deși tendințele de design interior se schimbă de la an la an, unele devin iconice și de lungă durată, în timp ce altele sunt înlocuite rapid. O tendință care va fi „cea mai mare” în 2022 este aceea de design biofilic. Cererea pentru design biofilic este deja în creștere la 200% și este de așteptat ca acest lucru să fie încorporat în multe interioare de proprietăți în acest an.

Un design biofilic „devine din ce în ce mai popular pe măsură ce trecem în anul 2022”. Tot mai mulți caută să aducă elemente din aer liber în casele noastre, populând zonele cu plante care au beneficii atât fizice, cât și mentale, în timp ce sunt și frumoase din punct de vedere estetic. Un design biofilic se concentrează pe legătura umană dintre natură și mediu, încorporând plantele și natura în spațiul de zi cu zi al proprietarului.

Ce este designul biofilic?

Un design biofilic este o modalitate inovativă de a concepe spațiile în care trăim, învățăm, lucrăm, admițând că avem nevoie de natură ca de un element fundamental pentru bunăstarea noastră fizică și psihică. Numeroase exemple confirmă că maniera în care sunt construite așezările umane degradează, de multe ori, mediul înconjurător și ne îndepărtează de natură.

Un design biofilic, aplicat orașelor și clădirilor noastre, prin reactivarea legăturii instinctive dintre om și mediul natural, conduce către spitale în care oamenii se vindecă mai repede, școli în care copiii obțin rezultate mai bune, birouri în care angajații sunt mai productivi, comunități în care locuitorii socializează cu ușurință și, in general, un cadru de viață mai sănătos pentru omul modern.

Un concept care îmbrățișează natura

Noțiunea de design biofilic derivă din conceptul de „biofilie”, idee conform căreia ființa umană are o înclinație biologică de a se asocia cu sistemele și procesele naturale, acestea fiind deosebit de importante pentru sănătatea și productivitatea muncii individului. Ideea a fost lansată de către eminentul biolog american Edward Osborne Wilson și popularizată în cartea „Biophilia” (1984).

Termenul, care s-ar traduce „iubirea față de tot ceea ce este viu”, etimologic, derivă din grecescul philos ce înseamnă dragoste, iubire, lumină și respectiv bios, adică viață, a fost pentru prima oara utilizat de către sociologul și psihologul german Erich Fromm, pentru a descrie predispoziția psihologică de a simți atracție față de tot ceea ce are viață.

Termenul de design biofilic devine, astfel, transpunerea acestei nevoi umane inerente de afiliere cu natura în modul de proiectare a spațiului construit.

De ce e benefic să adopți un design biofilic în locuința ta

Tot mai multe studii susțin beneficiile pe care le aduce contactul cu natura pentru sănătate, productivitate și starea de bine a omului. Dintre acestea se pot menționa:

• Contactul cu natura crește capacitatea de vindecare și de recuperare după episoade de boală și intervenții chirurgicale majore, fie că este vorba despre contact direct, gen iluminare naturală sau prezența vegetației, sau indirect, prin reprezentări grafice sau trimiteri simbolice către elemente naturale, fotografii, utilizarea formelor organice și a materialelor naturale.
• Oamenii care locuiesc în proximitatea unor spații deschise prezintă mai puține probleme de sănătate sau sociale, independent de rezidența în mediul rural sau urban, de nivelul de educație sau de venit. Chiar și prezența unei zone limitate de vegetație, un „petic” de gazon și câțiva copaci, a fost asociată cu o capacitate crescută de a face față diferitelor situați și cu un comportament adaptiv.
• În birourile cu iluminare și ventilare naturală, precum și cu alte caracteristici legate de mediu, productivitatea muncii este crescută, nivelul de stres este mai scăzut și motivația angajaților mai mare.
• Contactul cu natura a fost asociat cu funcționarea cognitivă, în ceea ce privește sarcinile ce solicită concentrarea și memoria, precum și cu dezvoltarea sănătoasă a copiilor.
• Este știut cum creierul uman răspunde funcțional la modele senzoriale și semnale emanate din mediul natural înconjurător.
• Comunitățile cu o calitate crescută a mediului înconjurător au o capacitate dezvoltata de valorificare a naturii și de socializare, o calitate superioară a vieții și un simț pregnant de apartenență la spațiul în care trăiesc, față de comunitățile care beneficiază de mai puțina expunere la mediul natural. Aceste rezultate se regăsesc atât în comunitățile urbane sărace, cât și în cele cu nivel de trai crescut.

Principii și elemente de design biofilic

Pentru că în mediul construit modern s-a produs degradarea mediului natural ce a dus la epuizarea resurselor, consecințele au condus la nașterea inițiativelor legate de designul sustenabil, așa zisul design „verde”, mișcări care, după ani de zile au adus schimbări semnificative în proiectarea și execuția construcțiilor.

Abordarea predominantă, atunci când se discută de sustenabilitatea unei clădiri, este concentrată aproape exclusiv asupra atingerii obiectivelor de impact scăzut asupra mediului. Deși este o condiție absolut necesară, criteriul unei amprente ecologice scăzute nu este suficient pentru a întregi conceptul de „sustenabilitate”.

Această noțiune presupune și o durată de utilizare îndelungată a unei clădiri, performanță care nu poate fi obținută doar prin tehnologie de ultimă oră ce devine rapid învechită, ci mai ales prin crearea unei legături afective între clădire, ca spațiu, și utilizatorii săi, precum inducerea de beneficii conexe prin elemente de design interior  orientat către utilizator. Astfel, designul biofilic poate fi perceput și ca veriga, încă, lipsă în conceptul de planificare durabilă a mediului construit.

• Prima dimensiune fundamentală într-un design biofilic este dimensiunea organică, care presupune utilizarea, în mediul construit, a formelor și geometriilor care reflectă direct, indirect sau simbolic afinitatea umană pentru natură. Experiența directă se referă la contactul cu elemente ale mediului natural, precum lumina, plantele, animalele, habitatele și ecosistemele naturale. Experiența indirectă se reflectă în grija pentru supraviețuire a plantelor din ghivece, a fântânilor ambientale sau a acvariilor.
• Ce-a de-a doua dimensiune fundamentală a unui design biofilic este bazată pe amplasament și dimensiune, în înțelesul unor peisaje construite ce sunt conectate la cultură și ecologia unei localități sau zone geografice. Această dimensiune înglobează ceea ce este numit „spiritul locului” și subliniază maniera în care clădirile și peisajele ce au un anumit înțeles pentru oameni devin parte integrantă din identitatea lor individuală și colectivă.

Cele două dimensiuni fundamentale ale designului biofilic pot fi relaționate cu anumite elemente și atribute specifice:

• Caracteristicile legate de mediu, precum culoare, apă, aer, lumina soarelui, plante, animale, materiale naturale, vederi și perspective, „înverzirea” fațadelor, geologia și peisajul natural, habitate și ecosisteme.
• Forme geometrice și volume, motive vegetale sau animale, stâlpi de susținere arborescenți, cochilii și spirale, forme ovoidale și tubulare, arcade, domuri.
• Modele și procese naturale, patina timpului, spații de tranziție, echilibru și tensiune dinamică.
• Lumina și percepția spațiului prin lumina naturală, filtrată și difuză sau lumina versus umbră.
• Specificul locului prin legătura geografică și istorică, ecologică, culturală cu amplasamentul, utilizarea materialelor de construcții locale și orientarea clădirilor în funcție de peisajul natural.
• Relații între om și natură, conferirea abilității mediului construit de a oferi refugiu, intimitate, asigurând confortul și securitate fără izolarea excesivă față de mediul natural.